Afbeelding van de auteur.

Miloslav Stingl

Auteur van Hurmav Havai

45 Werken 172 Leden 3 Besprekingen

Over de Auteur

Fotografie: Miloslav Stingl in 2015 By David Sedlecký - Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=54668121

Werken van Miloslav Stingl

Hurmav Havai (1984) 23 exemplaren
Indiaani püramiidide saladused (1990) 19 exemplaren
Indianer ohne Tomahawks (1963) 19 exemplaren
Za pokladmi mayských miest (1977) 8 exemplaren
Indianer vor Kolumbus (1976) 6 exemplaren
Keresztül-kasul Mikronézián (1979) 6 exemplaren
Války rudého muže (1996) 4 exemplaren
Kunst der Südsee (1989) — Auteur — 4 exemplaren
In der Karibik (1984) 2 exemplaren
Brīnumainā Havaja 1 exemplaar
Synovia slnka 1 exemplaar
Tajemství pyramid 1 exemplaar
Melnās salas 1 exemplaar
Ostrovy lidojedů 1 exemplaar

Tagged

Algemene kennis

Geboortedatum
1930-12-19
Nationaliteit
Tschechien
Woonplaatsen
Prag, Tschechien
Korte biografie
Prof. Dr. Miloslav Stingl studierte in Prag Völkerkunde und Archäologie. Seine erste Dissertation schrieb er über die Religion der südamerikanischen Mapuche-Indianer. Außerdem promovierte er zum Dr. jur. sowie zum Dr. phil und war ordentlicher Professor an der Karlsuniversität Prag. Seine wissenschaftlichen Hauptgebiete sind die Indianer Nord- und Südamerikas sowie die Bewohner der polynesischen und melanesischen Inseln. Auf diesen Gebieten legte Prof. Stingl zahlreiche neue Forschungsergebnisse vor, die er in Fachbüchern veröffentlichte. Wegen seines wissenschaftlichen Werkes wurde er von mehreren namhaften Akademien der Wissenschaften, darunter der tschechischen, der englischen und der französischen, zum Mitglied berufen. Über seine Reisen in über 150 Länder der Erde verfasste er Bücher, die in 20 Sprachen übersetzt und in einer Auflage von mehr als 18 Millionen Exemplaren erschienen sind. Bei den deutschen Lesern ist er vor allem wegen seiner Werke über Indianer- und Südseethematik bekannt geworden. In seinen Büchern verbindet Miloslav Stingl geschickt persönliche Erlebnisse mit der Vermittlung seines umfangreichen Wissens über das Leben, die Bräuche und die Traditionen ferner Völker. Darüber hinaus hat Miloslav Stingl auch Bücher über seine Heimatstadt Prag und zu Themen der böhmischen Geschichte geschrieben. Für den MDR gestaltete er zusammen mit Roland Herrmann eine 33-teilige Serie über seine Reisen in alle Welt.

Leden

Besprekingen

CUPRINS

1. INTRODUCERE - pag. 5
“Oamenii americani” – Caracteristici fizice – Americanistica se constituie ca stiinta – Cate ceva despre limbile indiene

2. Capitolul I. ORIGINEA INDIENILOR - pag. 11
Gauguin pune intrebarea-cheie – O legenta a indienior Warrau – Care este patria de bastina a indienilor ? – Stramosii asiatici – Ce s-a intamplat in urma cu 30.000 de ani – Ce dovedesc grupele sanguine – Ultima perioada glaciara “americana”

3. Capitolul II. LUNGUL DRUM SPRE CULTURILE MEDII - pag. 26
America, patria indienilor – Vanatorii de salbaticiuni mari din pestera Sandia – Cultura Folsom – Cultura Chochise, primii cultivatori din America de Nord – Gramezile de scoici ale locuitorilor de pe coasta – “Impletitorii de cosuri” - Locuitorii oraselor din stanca – Primele pueblouri si cultura indienilor pueblo.

4. Capitolul III. INTERMEZZO CU MOUNDS - pag. 40
Colinere funerare americane – Ce erau in realitate aceste mounds ? – Cultura Adena – Cultura Hopewell – Cultura Mississippi – Cahoikia, unul dintre primele mari orase din America de Nord – Cine au fost constructorii colinelor funerare ?

5. Capitolul IV. OLMECII - pag. 52
Omul de Tepexpan – Principalele vetre de asezare ale indienilor americani – Mexicul, leagan al stravechilor culturi americane ? – Ce istorisea Ixlilxochitl – Cea mai veche piramida descoperita pana acum in Mexic – “Dansatorii” lui Dupaix – Ginanticele capete de piatra – Centrele culturii Olmece – Cultul jaguarului – “Descoperirile capitale” ale enigmaticilor olmeci – Raspandirea culturii “oamenilor – jaguar”

6. Capitolul V. DE LA TOTONACI LA MIXTECI pag. 73
Totomacii in fostul tinut al olmecilor – Centre de colonizare – Religia – Huaxtecii, un popor care i-a infruntat pana si pe azteci – Cultura celor din Teotihuacan – Teotihuacanul, orasul “uriasilor”- Toltecii si legendara lor capitala Tollan – Quetzalcoatl, carmuitor al toltecilor, apoi zeu – Necropola de la Monte Alban – Despre calendarul zapotecilor – Aurul apatine mixtecilor – Tripla alianta a tarascilor – Cultul focului – Neobisnuitele yakatus – Chichimecii.

7. Capitolul VI. AZTECII - pag. 105
Orasele-stat de pe tarmul lacului Tezcoco – Vechiul nume de Mexica – Tara “celor sapte pesteri” – Intemeierea Tenochtitlanului – Tenoch si Huitzilihuitl – Cum a luat nastere tripla alianta - Structura sociala – Armata – In ce scop si in ce fel purtau aztecii razboaie – Administrarea “coloniilor” – Invatamantul – Stiinta – Calendarul Aztec – Scrierea si literatura – Mestesugurile – Arhitectura – Viata la curtea lui Montezuma - Religia

8. Capitolul VII. DELA CULTURA CHAVIN LA TIAHUANACO - pag. 150
Tinutul Anzilor mijlocii – Vanatori de salbaticiuni mari in America de Sud – Descoperirea de la Punin – Palli Aike – Cultura Huaca–Prieta – Oamenii culturii Cotosh – Cultura Chavin – Au ajuns olmecii in America de Sud ? - Cultura Paracas – Mormintele in forma de put de pe coasta oceanului – Ce anume indica craniile trepanate – Giulgiurile “mantas” ale mumiilor de la Paracas – Cultura Nazca – Descoperirile din valea raului Palpa – Cultura Mochica – Piramide si ceramica – Cultura Chimu – Chan – Chan, metropola intre pustiu si mare – Viata in imparatia indienilor Chimu – Ce relateaza legendele Chimu – Cultura Tiahuacanului – Poarta soarelui si poata pumei – Cine a inaltat “orasul etern” ?

9. Capitolul VIII. INCASII - pag. 180
Tahuantinsuyu, imperiul inca – Mitul despre primul legendar inca – Familia domnitoare din Tahuantinsuyu – Tribul quechua, “oamenii din valea calda” – Cum se naste un imperiu – Patura sociala ayllu – Agricultura – “Mita” forma acestrala de munca in folos obstesc – Ollantaytambo, Sacsahuaman, Machi Picchu, Caile de comunicatie la incasi – Problema scrierii – Scrierea quipu, cu ajutul sforilor cu noduri – Drama “Ollantay”

10. Capitolul IX. CULTURA MUISCA - pag. 219
“Culturi de aur” in nord-vestul Americii de Sud – Cultura San-Agustin – Stele si sculpturi – Cultura Tierradentro – Urme si obiecte de aur descoperite in mormintele – puturi – Indienii Quimbaya cei mai de seama aurari ai Emricii precolumbiene – Tairona, aurari si mesteri constructori – Cultura Muisca – Zona de asezare – Structura sociala si viata sociala – Cele noua state muisca - Carmuitorii zake si Tunja si zipa din Bogota – Drepturile stapanitorului si datoriile contribuabililor – Guatavita, lacul El Dorado-ului – Ceremoniile religioase

11. Capitolul X. OAMENII PE “PUNTE” - pag. 232
Imigrantii – Culturile Talamanca si Diquis – “Culturi de aur” si aici, pe “puntea” dinspre sud a Americii centrale – Culturile Veraguas, Chiriqui si Cocle – Oamenii culturii Cocle au fost atrigultori – Ceramica si lucrari in aur – Ceramica de Nicoya – Chorotega – Multe enigme inca nedezlegate

12. Capitolul XI. CHEIA CULTURILOR INDIENE - pag. 238
Cu mult inainte de Columb – Normanzii in America – Descoperirea “oficiala” a Americii – Primele relatari despre indieni – “Lume veche” se intalneste cu “Lumea noua” – Primele “posesiuni” europene din America – Tratatul de la Tordesillas – Portughezii in “lumea noua” – Incepe cautarea legendarelor imparatii – Ce povesteste Las Casas – Un tipograf din Plzen ii publica scrierile – Amerigo Vespucci da noului continent numele sau.

13. Capitolul XII. INTOARCEREA “ZEILOR ALBI” - pag. 255
Sosesc conchistadorii – Cortez, omul din Estremandura – Cortez in Espanola – Prima expeditie a lui Cortez – Debarcarea pe coasta Mexicului – Malinche – Aztecii intalnesc primii spanioli – In tara tlaxaltecilor – Batalia pentru Cholula – Cortez in Tenochtitlan - In sfarsit aur – Narvaez in primejdie – Rascoala aztecilor din Tenochtitlan –3 “Noaptea trista” – Lupta de la Otumba – Blocada Tenochtitlanului – Intoarcerea lui Cortez – Cucerirea metropolei aztece – Moartea lui Cuauhtemoc – “Zeii albi” raman

14. Capitolul XIII. CUM AU FOST NIMICITE CULTURILE INDIENE - pag. 277
Goana dupa noi imperii – Francisco Pizarro – Pizarro in Panama – Diego de Almango si Fernando de Luque – Incepe expeditia catre tara Piru - Tumbez, primul oras inca vizitat de spanioli - Pizarro revine in Spania – 1531, anul unei noi incercari de cucerire a Perului – Huascar si Atahualpa – Spaniolii in muntii peruani – Batalia de la Cajamarca – Atahualpa este luat prizonier – Aurul de rascumparare pentru domnitorul Tahuantinsuyului – Asasinarea ultimului inca autentic – Certuri in tabara cuceritorilor – Uciderea lui Francisco Pizarro – Indienii nu se lasa supusi

15. Capitolul XIV. CAUTAREA EL DORADO-ULUI - pag. 300
In cautarea regelui de aur – Germani in America “spaniola” – Casele de comert Fugger si Welser – Ehinger afla despre o tara bogata in aur – Expeditia lui Hohermuth – Expeditia capitanului Belalcazar – Infrangerea indienilor din Ecuador – Belalcazar patrunde in Columbia de Sud – Jimenez de Queada in tinutul indienilor muisca – In tara stapanitorilor zipa – Indienii muisca se sting

16. Capitolul XV. CIVILIZATIA MAYA - pag. 311
Patria indienilor maya - Cultura Maya, incununare a dezvoltarii culturilor stravechi americane – Cele trei epoci ale istoriei mayasilor – Marturia lui Diego de Landas - Olmecii, “dascalii” mayasilor – Fratii Montejo in Yucatan – Mayasii din Peten – Structura sociala – Viata in prima ecopca a istoriei – Decaderea – Totecii in tara mayasilor – Liga de la Mayapan – Zeii si riturile religioase ale indienilor maya – Matematica, astronomia, structura calendarului – Literatura si cronicele – Popol Vuh – Orase si centre de cult: Copan, Tikal, Uxmal, Chicen Itza, Piramida din Palenque - Templele pictate de la Bonampak – Enigmaticul Dzibilchaltin

17. TRANSCRIEREA SI PRONUNTIA CUVINTELOR INDIENE - pag. 360

18. TABEL CRONOLOGIC - pag. 366
… (meer)
 
Gemarkeerd
Toma_Radu_Szoha | Apr 19, 2023 |
Souborné vydání starších autorových děl Indiánský oheň a indiáni na válečné stezce. V knize nás autor seznamuje s nejdůležitějšími momenty v historii dobývání Nového světa a také s nejvýznamnějšími osobnostmi této historické etapy, především tedy na straně kolonizovaných indiánů – seznámíme se s osudy Sedícího býka, Geronima, Tecumseha, ale také např. s indiánskou princeznou Pocahontas.
 
Gemarkeerd
Hanita73 | Apr 16, 2022 |
Po stopách stratených peruánskych ríš - kniha o ich kultúre a ich spôsobe života, ako aj zachovaným prejavom ich duchovného života - fotografie a výtvarná výzdoba umocňujú čitateľský zážitok.
 
Gemarkeerd
Hanita73 | Mar 28, 2022 |

Misschien vindt je deze ook leuk

Gerelateerde auteurs

Günter Müller Translator
Günther Müller Translator

Statistieken

Werken
45
Leden
172
Populariteit
#124,308
Waardering
3.8
Besprekingen
3
ISBNs
34
Talen
8

Tabellen & Grafieken